🇨🇿 Vinuri cehe

Cehia, un sinonim al vinului de calitate

Când ne gândim la băuturile cehe, fără îndoială primul lucru care ne vine în minte este berea. Cu toate acestea, ar fi păcat să trecem cu vederea vinurile cehe care, deși mai puțin cunoscute, pot fi remarcabile. Această pagină oferă informații esențiale pentru a vă ajuta să vă documentați și, de ce nu, să alegeți un vin ceh.

Date generale despre Cehia

Republica Cehă este o țară din Europa Centrală care se învecinează cu Germania, Austria, Polonia și Slovacia. Poporul ceh este de origine slavă, iar limba oficială este ceha. Țara are o suprafață de 78.871 km² (aproximativ de mărimea insulei Kyushu) și o populație de 10.516.707 (date din 2022). Capitala este Praga.

O scurtă istorie a Cehiei

Între secolele V și II î.Hr., zona a fost locuită de coloniști celți.
Triburile germanice s-au stabilit în jurul secolului I d.Hr.
Triburile slave și maghiare s-au așezat până în jurul secolului VII.
Regatul Moraviei a fost fondat în jurul secolului VIII.
Regatul Boemiei a apărut în jurul secolului IX.
Până în secolul al XI-lea, Boemia a devenit parte din Sfântul Imperiu Roman.
Coloniștii germani au sosit în secolul XIII.
Boemia s-a confruntat cu mongolii în secolele XIII și XIV.
În secolul XIV, Luxemburgii germani au moștenit tronul Boemiei, iar Praga a devenit un centru cultural al Europei.
Războiul de Treizeci de Ani a durat între 1618 și 1648.
Imperiul Otoman a invadat în 1663.
După război, Habsburgii și-au consolidat controlul asupra Boemiei, Viena devenind centrul politic și cultural, iar Praga pierzându-și importanța.
Sfântul Imperiu Roman s-a dizolvat în 1806.
Boemia a devenit parte din Imperiul Austriac.
În 1848, a avut loc o revoluție eșuată împotriva Austriei.
Nemulțumirile față de Imperiul Austro-Ungar au condus la mișcări de independență.
După Primul Război Mondial, Cehoslovacia a fost fondată în 1918.
Acordul de la München a dus la prăbușirea Cehoslovaciei în 1938, iar Boemia și Moravia au devenit un protectorat german.
Cehoslovacia și-a recăpătat independența după al Doilea Război Mondial, dar a devenit un stat comunist în 1948.
Primăvara de la Praga a avut loc în 1968.
Revoluția de Catifea din 1989 a pus capăt regimului comunist.
Cehia s-a separat pașnic de Slovacia în 1993.
Cehia a aderat la UE în 2004.

Vinul ceh: informații esențiale

Suprafață viticolă: aprox. 18.189 hectare
Clasament global: locul 40
Consum de vin pe cap de locuitor: 25L/an
Număr de IGP-uri înregistrate în UE: 2
Număr de DOP-uri înregistrate în UE: 11

(Datele de mai sus sun din 2019)

Istoria vinului ceh

Viticultura s-a răspândit în secolele II și III sub influența Imperiului Roman.
Se crede că Grüner Veltliner și Riesling Italian au fost introduse în timpul romanilor.
Artefacte precum cuțite de tăiere și semințe de struguri indică faptul că viticultura era răspândită printre slavi între anii 833 și 906 d.Hr.
În secolul al XIII-lea, au fost înființate mari podgorii de către mănăstiri. Noi soiuri de struguri din Franța și Germania au fost introduse, iar tehnicile moderne de tăiere au fost adoptate.
O nouă lege a vinului a fost introdusă în 1309, îmbunătățind viticultura din sudul Moraviei.
Multe crame au fost pierdute în timpul Războiului de Treizeci de Ani (1618–1648).
Cramele s-au refăcut în următorii 100 de ani după război.
În 1763, producția de vin din Moravia a fost restricționată din cauza presiunilor producătorilor austrieci.
Restricțiile au fost ridicate în 1783, iar o nouă lege a vinului a fost introdusă.
Școli de vinificație au fost înființate în secolele XIX și XX (Bzenec în 1855, Znojmo în 1868, Valtice în 1873, Mělník în 1882, Lednice în 1895, Mikulov în 1903, Klobouky în 1921).
Filoxera a fost raportată pentru prima dată în 1890, reducând suprafața podgoriilor la 3.870 hectare până în 1930.
Port-altoiuri rezistente la filoxeră au fost folosite pentru replantarea podgoriilor cu soiuri de înaltă calitate.
În timpul erei comuniste, producția în masă de vinuri de calitate scăzută a devenit comună.
Legea vinului (Legea 115/1995) a fost revizuită în 1995.
Odată cu aderarea la UE, legea vinului a fost actualizată pentru a respecta standardele UE.

Mediul înconjurător

După aderarea la UE, vinificatorii cehi s-au concentrat mai mult pe calitate decât pe cantitate, adoptând tehnici moderne și practici de cultivare a viței-de-vie prietenoase cu mediul. Țara folosește cantități relativ mici de pesticide, punând accent pe o abordare naturală.

Regiuni viticole din Cehia

Cehia are două regiuni viticole majore: Boemia și Moravia, fiecare împărțită în districte viticole. În 2019, suprafața totală a podgoriilor din Cehia era de 18.189 hectare.

Regiunea Viticolă Moravia

Cea mai mare parte a vinului ceh este produsă în regiunea viticolă Moravia, care acoperă 17.529 hectare (date din 2019) sau 96,37% din podgoriile țării. Temperatura medie este de 10,35°C, cu precipitații anuale de 568 mm. Latitudinea sa (aproximativ 49°) este similară cu cea a regiunii Champagne din Franța.

Regiunea viticolă Moravia este împărțită în patru districte:

Districtul Znojemská: 90 de sate, 218 podgorii, 1.095 producători. Suprafață podgorie: 3.198 hectare.
Districtul Mikulovská: 30 de sate, 185 podgorii, 2.332 producători. Suprafață podgorie: 4.984 hectare.
Districtul Velkopavlovická: 70 de sate, 321 podgorii, 6.576 producători. Suprafață podgorie: 4.871 hectare.
Districtul Slovácká: 118 sate, 418 podgorii, 7.688 producători. Suprafață podgorie: 4.469 hectare.
Podgorii neclasificate: 7 hectare.

Regiunea Viticolă Boemia

Suprafața totală a podgoriilor din Boemia este de 659 hectare (date din 2019), ceea ce o face mult mai mică decât regiunea Moravia, acoperind doar 3,63% din podgoriile cehe.

Cunoscută drept una dintre cele mai reci regiuni viticole din Europa, se află în jurul latitudinii 50°, similar cu regiunea Rheingau din Germania. Solul este în principal calcaros, cu substrat pietros.

Regiunea viticolă Boemia este împărțită în două districte:

Districtul Mělnická: 40 de sate, 89 de podgorii, 98 de producători. Suprafață podgorie: 322 hectare.
Districtul Litoměřická: 35 de sate, 82 de podgorii, 50 de producători. Suprafață podgorie: 326 hectare.
Podgorii neclasificate: 11 hectare.

Cum apar regiunilor viticole pe etichete?

Majoritatea vinurilor sunt produse pentru piața internă, așa că etichetele sunt scrise în cehă. Iată termenii cheie pentru înțelegerea regiunilor viticole din Cehia:

Regiune viticolă = Vinařská oblast
District viticol = Vinařská podoblast
Sat viticol = Vinařská obec
Podgorie viticolă = Trat
Viticultor = Péstitelu

Soiurile de struguri pentru vin, cultivate în Cehia

Top 25 de soiuri de struguri cultivate în Cehia

Grüner Veltliner
Ceh ⇨ Veltlínské zelené
Japoneză ⇨ グリューナー・ヴェルトリーナー
Suprafață cultivată ⇨ 1.677 hectare (9.2%)
Müller Thurgau
Ceh ⇨ Müller Thurgau
Japoneză ⇨ ミュラー・トゥルガウ
Suprafață cultivată ⇨ 1.458 hectare (8.3%)
Rhein Riesling
Ceh ⇨ Ryzlink rýnský
Japoneză ⇨ ライン・リースリング
Suprafață cultivată ⇨ 1.359 hectare (7.4%)
Welschriesling
Ceh ⇨ Ryzlink vlašský
Japoneză ⇨ リースリング・イタリコ
Suprafață cultivată ⇨ 1.182 hectare (6.5%)
Blaufränkisch
Ceh ⇨ Frankovka
Japoneză ⇨ ブラウフレンキッシュ
Suprafață cultivată ⇨ 1.079 hectare (6.0%)
Saint Laurent
Ceh ⇨ Svatovavřinecké
Japoneză ⇨ サン・ローラン
Suprafață cultivată ⇨ 1.053 hectare (5.8%)
Pinot gris
Ceh ⇨ Rulandské šedé
Japoneză ⇨ ピノ・グリ
Suprafață cultivată ⇨ 1.014 hectare (5.6%)
Chardonnay
Ceh ⇨ Chardonnay
Japoneză ⇨ シャルドネ
Suprafață cultivată ⇨ 973 hectare (5.3%)
Sauvignon blanc
Ceh ⇨ Sauvignon
Japoneză ⇨ ソーヴィニヨン・ブラン
Suprafață cultivată ⇨ 972 hectare (5.3%)
Pinot blanc
Ceh ⇨ Rulandské bílé
Japoneză ⇨ ピノ・ブラン
Suprafață cultivată ⇨ 793 hectare (4.4%)
Zweigeltrebe
Ceh ⇨ Zweigeltrebe
Japoneză ⇨ ツヴァイゲルト
Suprafață cultivată ⇨ 753 hectare (4.2%)
Pinot noir
Ceh ⇨ Rulandské bílé
Japoneză ⇨ ピノ・ノワール
Suprafață cultivată ⇨ 728 hectare (4.0%)
Gewürztraminer
Ceh ⇨ Tramín červený
Japoneză ⇨ ゲヴュルツトラミネール
Suprafață cultivată ⇨ 700 hectare (3.8%)
Pálava
Ceh ⇨ Pálava
Japoneză ⇨ パーラバ
Suprafață cultivată ⇨ 654 hectare (3.6%)
Blauer Portugieser
Ceh ⇨ Modrý Portugal
Japoneză ⇨ ブラウアー・ポルトギーザー
Suprafață cultivată ⇨ 566 hectare (3.1%)
Mușcat Moravian
Ceh ⇨ Muškát moravský
Japoneză ⇨ モラヴィアン・マスカット
Suprafață cultivată ⇨ 457 hectare (2.5%)
Hibernal
Ceh ⇨ Hibernal
Japoneză ⇨ ヒベルナル
Suprafață cultivată ⇨ 342 hectare (1.9%)
Neuburger
Ceh ⇨ Neuburské
Japoneză ⇨ ノイブルガー
Suprafață cultivată ⇨ 282 hectare (1.6%)
Cabernet Sauvignon
Ceh ⇨ Cabernet Sauvignon
Japoneză ⇨ カベルネ・ソーヴィニヨン
Suprafață cultivată ⇨ 232 hectare (1.3%)
André
Ceh ⇨ André
Japoneză ⇨ アンドレ
Suprafață cultivată ⇨ 208 hectare (1.2%)
Cabernet Moravia
Ceh ⇨ Cabernet Moravia
Japoneză ⇨ カベルネ・モラヴィア
Suprafață cultivată ⇨ 193 hectare (1.1%)
Grüner Silvaner
Ceh ⇨ Sylvánské zelené
Japoneză ⇨ グリューナー・シルヴァーナー
Suprafață cultivată ⇨ 172 hectare (0.9%)
Dornfelder
Ceh ⇨ Dornfelder
Japoneză ⇨ ドルンフェルダー
Suprafață cultivată ⇨ 155 hectare (0.9%)
Malvasia
Ceh ⇨ Veltlínské červené rané
Japoneză ⇨ マルヴァジーア
Suprafață cultivată ⇨ 150 hectare (0.8%)
Merlot
Ceh ⇨ Merlot
Japoneză ⇨ メルロー
Suprafață cultivată ⇨ 125 hectare (0.7%)

Legea vinului și clasificarea calității

Prezentare generală a legii vinului

Actuala lege a vinului din Cehia este integrată cu reglementările UE și clasificată în mare parte pe regiuni. Vinurile cu indicație geografică sunt clasificate în funcție de greutatea mustului de struguri la recoltare, măsurată într-o unitate specifică cehă numită °NM (mustometrul). De exemplu, 1°NM reprezintă 1 kilogram de zahăr în 100 de litri de must.

Clasificarea calității pe regiuni

1. Vinuri fără Indicație Geografică

Cunoscute anterior ca "Stolní vino" (vin de masă), aceste vinuri sunt acum etichetate pur și simplu "vino" (vin). Sunt produse din struguri cultivați în UE, cu reglementări minime, și sunt considerate vinuri de cea mai joasă calitate. Soiurile de struguri și anul recoltei nu sunt în general indicate, deși unii producători pot include aceste informații.

2. Vinuri cu Indicație Geografică Protejată (IGP)

Cunoscute în cehă drept "CHRÁNĚNÉ ZEMĚPISNÉ OZNAČENÍ (CHZO)," echivalentul IGP-ului UE. CHZO nu apare întotdeauna pe etichete, fiind înlocuit de termenul specific ceh "Zemské víno," care se traduce direct ca "vin de pământ." Zemské víno este produs din struguri cultivați în podgorii recunoscute din Cehia. Soiurile de struguri trebuie să fie autorizate de cel puțin o țară din UE și trebuie să aibă minimum 14°NM la recoltare.

Cehia are două regiuni CHZO: "Moravské zemské víno" (vin de pământ din Moravia) și "České zemské víno" (vin de pământ din Boemia), care sunt indicate pe etichete, alături de anul recoltei și soiurile de struguri.

3. Vinuri cu Denumire de Origine Protejată (DOP)

Vinurile cu Denumire de Origine Protejată sunt cunoscute în cehă ca "CHRÁNĚNÉ OZNAČENÍ PŮVODU (CHOP)," echivalentul DOP-ului UE. CHOP nu apare întotdeauna pe etichetă, așa că este important să verificați cu atenție. În schimb, pe etichete este de multe ori afișat sistemul specific ceh de clasificare a calității.

Jakostní víno (Jakostní víno = Vin de calitate superioară)
Strugurii trebuie să fie recoltați și vinul trebuie să fie produs într-o singură zonă viticolă. Mustul de struguri la recoltare trebuie să aibă cel puțin 15°NM. Dacă vinul este produs din trei sau mai puține soiuri de struguri, pe etichetă va apărea termenul „odrůdové = vin varietal” împreună cu denumirile soiurilor de struguri. Dacă vinul este produs din patru sau mai multe soiuri de struguri, va fi etichetat „známkové = vin de marcă.” Amestecul de soiuri din „vinul de marcă” trebuie să respecte metoda aprobată pentru acea regiune.
Jakostní víno s přívlastkem (Jakostní víno s přívlastkem = Vin de calitate cu atribute speciale)
În plus față de cerințele pentru Jakostní víno, vinul trebuie să fie produs din struguri dintr-o singură zonă viticolă. Chaptalizarea (adăugarea de zahăr) nu este permisă. Clasificarea este determinată de °NM. Originea, dulceața și soiul de struguri trebuie verificate de o agenție națională. Clasificările sunt următoarele:
2.1 Kabinetní víno (Kabinetní víno)
Mustul de struguri la recoltare trebuie să aibă cel puțin 19°NM. În general, acesta este un vin ușor, sec, ușor de băut.
2.2 Pozdní sběr (Recoltă târzie)
Mustul de struguri la recoltare trebuie să aibă cel puțin 21°NM. Acest vin variază de la sec la semi-sec și este de corp mediu sau mai greu.
2.3 Výběr z hroznů (Selecție de struguri)
Mustul de struguri la recoltare trebuie să aibă cel puțin 24°NM. Aceste vinuri sunt de obicei corpolente, cu un conținut relativ ridicat de alcool. Există și vinuri semi-dulci sau dulci, cu un conținut ridicat de zaharuri reziduale.
2.4 Výběr z bobulí (Selecție de boabe)
Mustul de struguri la recoltare trebuie să aibă cel puțin 27°NM. Acestea sunt vinuri corpolente, de la semi-dulci la dulci.
2.5 Ledové Víno (Vin de gheață)
Mustul de struguri la recoltare trebuie să aibă cel puțin 27°NM. Strugurii trebuie să fie recoltați atunci când temperatura este sub -7°C. Acesta este un vin dulce concentrat.
2.6 Slámové víno (Vin de paie)
Mustul de struguri la recoltare trebuie să aibă cel puțin 27°NM. Aceste vinuri sunt produse din struguri uscați pe paie sau într-un spațiu bine ventilat. Perioada de uscare trebuie să fie de cel puțin 3 luni, dar dacă mustul ajunge la 32°NM sau mai mult, perioada de uscare poate fi redusă la 2 luni. Acesta este un vin dulce concentrat.
2.7 Výběr z cibéb (Selecție de struguri botritizați)
Mustul de struguri la recoltare trebuie să aibă cel puțin 32°NM. Strugurii sunt presați când sunt aproape în stare de stafidă. Acesta este un vin dulce concentrat.
Víno originální certifikace (V.O.C) (Vin cu certificare originală)
Sistemul V.O.C. funcționează în paralel cu clasificarea bazată pe conținutul de zahăr din mustul de struguri. Fiecare regiune trebuie să îndeplinească criterii specifice în ceea ce privește soiurile de struguri, podgoriile, aroma și gustul. Sistemul V.O.C. ceh este echivalent cu sistemele A.O.C. din Franța, D.A.C. din Austria și D.O.C. din România. Vinurile certificate V.O.C. sunt supuse unor verificări stricte, iar sticla trebuie să poarte un abțibild național V.O.C. Deoarece pe piața japoneză apar uneori vinuri contrafăcute, se recomandă verificarea abțibildului V.O.C. (vinurile contrafăcute nu au acest abțibild).

Clasificare după Zaharuri Reziduale

Suché (Sec)
Zaharurile reziduale sunt sub 4g/L. Dacă diferența dintre zaharurile reziduale și aciditatea totală este mai mică de 2g/L, zaharurile reziduale trebuie să fie sub 9g/L.
Polosuché (Demisec)
Zaharurile reziduale sunt sub 12g/L. Dacă diferența dintre zaharurile reziduale și aciditatea totală este mai mică de 10g/L, zaharurile reziduale trebuie să fie sub 18g/L.
Polosladké (Demidulce)
Zaharurile reziduale sunt sub 45g/L.
Sladké (Dulce)
Zaharurile reziduale sunt de 45g/L sau mai mari.

Reguli de etichetare

Majoritatea etichetelor vinurilor cehe sunt scrise în cehă. Mai jos sunt termenii și expresiile cheie pentru a înțelege aceste etichete.

① Indicații Geografice

Vinařská oblast = Regiune viticolă
Vinařská podoblast = District viticol
Vinařská obec = Sat viticol
Viniční Trat = Podgorie
Péstitelu = Viticultor

② Nume Geografice și de District

Morava = Regiunea Moravia
・Znojemská = Districtul Znojmo
・Mikulovská = Districtul Mikulov
・Velkopavlovická = Districtul Velkopavlovická
・Slovácká = Districtul Slovácko

Čechy = Regiunea Boemia
・Mělnická = Districtul Melnik
・Litoměřická = Districtul Litomerice

③ Clasificări de Calitate

Vino = Vin
CHRÁNĚNÉ ZEMĚPISNÉ OZNAČENÍ (CHZO) = Indicație Geografică Protejată (Echivalent cu IGP în UE)
・Zemské víno = Vin de țară
・Moravské zemské víno = Vin de țară din Moravia
・České zemské víno = Vin de țară din Boemia
CHRÁNĚNÉ OZNAČENÍ PŮVODU (CHOP) = Denumire de Origine Protejată (Echivalent cu DOP în UE)
・Jakostní víno = Vin de calitate
・Odrůdové = Vin varietal
・Jakostní víno s přívlastkem = Vin de calitate cu atribute speciale
・Kabinetní víno = Kabinett
・Pozdní sběr = Recoltă târzie
・Výběr z hroznů = Selecție de struguri
・Výběr z bobulí = Selecție de boabe
・Ledové Víno = Vin de gheață
・Slámové víno = Vin de paie
・Výběr z cibéb = Vin botritizat
・Víno originální certifikace (V.O.C) = Vin cu certificare originală

④ Clasificare după Zaharuri Reziduale

Suché = Sec
Polosuché = Demisec
Polosladké = Demidulce
Sladké = Dulce

Pe această pagină sunt afișate toate vinurile cehe din portofoliul nostru. Puteți utiliza funcțiile [Filtre căutare] și [Ordine afișare] pentru o căutare rapidă. Membrii Daniel's Wine Club beneficiază de reduceri speciale. Dacă încă nu v-ați alăturat clubului nostru, vă invităm să o faceți aici.