Fetească Albă
Fetească Albă
Fetească albă este un soi cu o istorie îndelungată, cultivat înainte de apariţia filoxerei în spațiul românesc.
A apărut că variaţie clonală din soiul Fetească neagră, iar astăzi se cultivă în majoritatea regiunilor din România, pe o impresionantă suprafață de 11,933 Ha (sursa: ONVPV, 2023). Suprafețe relativ modeste se găsesc și în Republica Moldova (651 Ha, în 2019) şi Ungaria.
Este un soi delicat care este puternic influențat de terroir, caracterul său fiind întrucâtva similar cu Chardonnay.
Vinurile obținute din Fetească Albă sunt cunoscute pentru aromele lor subtile și rafinate. De regulă vinurile sunt seci sau demiseci, cu un bun echilibru între gradul alcoolic, aciditate și caracterul fructat.
Profilul aromatic este floral, cu note de flori de struguri, citrice, flori de salcâm, flori de tei, flori de câmp, piersici, caise coapte și fân.
Când strugurii sunt recoltați târziu, Feteasca Albă poate produce și vinuri dulci, pretabile la învechire.
De regulă, maturarea se face în rezervoare de oțel inoxidabil dar există și exemple complexe, maturate în butoaie de stejar.
Atenție la informații eronate
În manualul Asociației Somelierilor din Japonia, precum și pe o multitudine de site-uri în limba japoneză, soiul Fetească Albă este prezentat ca fiind un soi nativ Republicii Moldova. Această informație este incorectă. Feteasca Albă este înregistrată în VIVC (Vitis International Variety Catalog), ca soi Românesc.
Vinuri obținute din
Fetească albă
⇩⇩⇩⇩⇩
