Totul despre Fetească regală
Soiul de struguri Fetească regală este cel mai cultivat soi din România, fiind crescut atât în regiuni cu un climat rece, cât și în regiuni calde, ceea ce îl face extrem de versatil.
Înțelegerea culturii vinului românesc ar fi, cu siguranță, incompletă fără acest soi de struguri.
Origine
Feteasca Regală își are originea în Transilvania.
De-a lungul timpului, au existat mai multe ipoteze cu privire la părinții acestui soi. Astfel, viticultorul Hening (Jidvei) credea că este o încrucișare între Fetească albă și Dünnschälige (Frâncușă albă) întâlnită în vechile vii ardelenești. Müller (Aiud) susținea că este o încrucișare între Fetească albă și Honigler (Dulce mieros). Gh. Constantinescu, I. Höfner și succesorul său, Friedrich Caspari, considerau că soiul este o încrucișare între Fetească albă și Grasă de Cotnari.
Analizele moleculare de dată recentă au arătat că adevărații părinți ai soiului sunt Fetească albă și Frâncușa.
Istorie
Există speculații că acest soi a fost cultivat în Transilvania de mii de ani, deși nu există dovezi solide. Primele sale mențiuni în diverse publicații locale a fost în anii 1880.
Inițial, soiul a fost fixat în cultură de către A. Ligner, un predicator la biserica luterană din satul transilvan, Daneș. Ulterior, acesta a lucrat cu A. Krafft, un pepinierist amator din Mălâncrav, care avea o pepinieră de pomi și viță-de-vie.
În 1903, A. Kraft a plantat aproximativ 1.000 de vițe de Fetească regală pe malurile râului Boartăș, în același sat. Deoarece aceasta a fost prima vie înregistrată cu Fetească regală în satul Daneș, soiul este cunoscut și sub sinonimul "Dănășană".
Soiul a atras atenția pepinieriștilor din Transilvania la începutul anilor 1900, datorită promovării acestuia la o expoziție de profil din Mediaș.
În 1912 a apărut pentru prima dată în literatura de specialitate, sub denumirile Galbenă de Ardeal și Dănășană.
Viticultorul german Friedrich Caspari a intuit potențialul acestui soi și a contribuit la răspândirea lui în Transilvania, inițial sub denumirea de Dünnesdörfer Königsast, apoi sub denumirea de Königsast weiss, așa cum apare și în catalogul său din 1917.
În 1925, soiul a fost prezentat de către Friedrich Caspari pentru prima dată la Târgul Vinului din București, sub denumirea Dünnesdörfer Königsast. Vinul obținut din acest soi a purtat pe etichetă numele de „Feteasca Regală”.
În același an, I.C. Teodorescu a înființat prima colecție ampelografică din țară, la Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu din București, incluzând soiul în lucrările sale, sub denumirea „Galbenă de Ardeal”.
Soiul a fost de asemenea prezentat în Ampelografia României din 1957, unde Galbena de Ardeal apare și cu sinonimele „Fetească regală” și „Fetească de Daneș”.
Etimologie
Soiul Fetească regală a împrumutat numele de Fetească de la unul din părinții soiului, Feteasca albă. Analiza lingvistică arată că numele de Fetească vine de la satul Fetești, com. Scobinți, județul Iași, cu podgorii întinse menționate din sec. al XII-lea. Astfel, la 9 iulie 1631, voievodul Moise Movilă vinde și totodată întărește „stăpânirea lui Eustație al 3-lea logofăt asupra satului Fetești tinutul Hîrlău sub Dealul lui Vodă între Cotnari și Hîrlău. Pe lângă sat, îi mai vinde 7 fălci de vie în Dealul lui Vodă...”
În opinia lingvistului Ion Nuță, numele satului Fetești provine de la Fătu, Fetea, nu de la fată + sufixul -esc.
Sinonime
Conform VIVC (Vitis International Variety Catalogue), există 35 de sinonime cunoscute pentru acest soi.
Sinonimele cele mai comune în România sunt: Dănășană și Galbenă de Ardeal.
Sinonimele maghiare includ: Danosi, Danosi Leanyka și Kiraly Leanyka.
Sinonimele germane: Danesdoerfer Königsast și Königliche Maedchentraube.
Sinonimul ucrainean: Fetyasca korolevskaia.
Suprafețe cultivate
Conform datelor din luna martie, 2023, oferite de ONVPV, Feteasca Regală acoperă un total de 12.088,14 hectare în România, reprezentând 6,78% din suprafața totală, fiind cel mai cultivat soi de struguri din țară.
Este cultivat în diverse climate, de la regiuni reci până la cele calde. Crama cu cea mai mare suprafață cultivată cu Fetească regală este Jidvei.
În afara României, este cultivat în Moldova (270 de hectare în 2019), Ucraina, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Austria și Germania.
Caracteristici ale vinului
Față de alte soiuri albe, Feteasca regală are un conținut relativ ridicat de taninuri. Are potențialul de a produce vinuri potrivite pentru învechire.
Vinurile obținute din Fetească regală sunt, de obicei, seci sau demiseci, cu o structură robustă și un bun echilibru între alcool și aciditate. Acestea pot fi foarte florale (salcâm, soc, tei) și fructate (mere văratice, pere, piersici, grapefruit).
Dacă doriți să gustați un vin reprezentativ pentru acest soi, vă recomand Transilvania, un bun exemplu fiind Grigorescu Fetească Regală, de la Jidvei. Dacă doriți ceva ieșit din tipare, Fleur Royale de la Crama Histria vă arată ce se poate face cu acest soi în terroir-ul Dobrogean.
Soiul tinde să aibă o aciditate ridicată, ceea ce îl face ideal pentru producția de vinuri spumante. Un bun exemplu este Scintti Brut Fetească Regală.
În ceea ce privește asocierile culinare, Feteasca regală este unul dintre cele mai versatile soiuri, asociindu-se fără probleme cu o gamă largă de preparate. Pentru exemple de preparate concrete, consultați paginile detaliate ale vinurilor listate aici.
Fetească regală nu este soi moldovenesc!
Pe website-ul sucursalei din Japonia a organizației Wine of Moldova, soiul Fetească regală este prezentat ca fiind un soi nativ Republicii Moldova. Această informație eronată a fost, din păcate, preluată și de manualul Asociației Somelierilor din Japonia, precum și pe o multitudine de site-uri în limba japoneză. Feteasca Regală este înregistrată în VIVC (Vitis International Variety Catalog), ca soi Românesc, și toate datele cunoscute în prezent demonstrează că a originat în Transilvania, pe teritoriul de azi al României.
Surse
- Tiberiu Onuțu
- ONVPV
- Julius Kühn-Institut
- Caspari Mediaș
Nu aș fi putut scrie acest articol fără informațiile primite de la dl Tiberiu Onuțu, cel care și-a dedicat o bună parte din activitatea profesională promovării soiurilor românești. Prin acest articol doresc să dau o mână de ajutor promovării viticulturii românești în lume, în special în Japonia, motiv pentru care l-am tradus în limbile Japoneză și Engleză.
Apreciez sincer, orice observație, completare sau critică la adresa acestui articol. Cine dorește să dea o mână de ajutor cu informații noi referitoare la soiul Fetească regală, o poate face prin formularul de contact general, secțiunea de comentarii de mai jos, pe contul de instagram sau pe contul de facebook.
Vinuri din Fetească regală
Găsiți aici toate vinurile obținute din soiul Fetească Regală, din portofoliul nostru. Membrii Daniel's Wine Club beneficiază de reduceri speciale. Dacă încă nu v-ați alăturat clubului nostru, vă invităm să o faceți aici.
2024.10.17 / Yokohama
Daniel BERES
